Apropo de povesti, va plac povestirile cu si despre mancare? Micile istorioare ale feluritelor amestecuri alimentare care au devenit odata cu trecerea timpului nelipsite de la mesele noastre? Daca raspunsul la interebarile de mai sus este afirmativ, atunci aflati ca mirodeniile erau in vechime aduse cu mari eforturi din Orientul Mijlociu si Indepartat, fiind echivalente pecuniar cu perena valuta forte a epocilor trecute, aurul. Cei care faceau parte din grupul select al celor care-si permiteau sa le savureze fie chiar si ocazional isi confirmau in mod pregnant apartenenta la elitele acelor vremuri.
Putem face o paralela intre cele metionate anterior si consumatorii de caviar (icre negre), vanat, fructe de mare, icre de Manciuria precum si al altor delicatese culinare ale zilelor noastre. Constatam aceeasi usurinta si dorinta de confirmare a statutului social prin consumul alimentelor de tip “trofeu”. Mijloacele difera, metehnele naturii umane raman aceleasi dincolo de trecerea vremurilor.
Povestirile sunt pe placul tuturor.
RăspundețiȘtergereMultumim ! :)
RăspundețiȘtergere